Insecuritatea calitativă și insecuritatea cantitativă a locului de muncă: Relația lor cu nouă tipuri de performanță

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: insecuritatea calitativă a locului de muncă, insecuritatea cantitativă a locului de muncă, tipuri de performanță profesională

Articol: Insecuritatea calitativă și insecuritatea calitativă a locului de muncă: relația lor cu nouă tipuri de performanță

Autori: Fischmann, G., Sulea, C., Kovacs, P., Iliescu, D., De Witte, H.

Anul publicării: 2015

Prezentare realizată de Alexandru Andrei Sîrbu

Insecuritatea locului de muncă este un factor stresant ce afectează în mod negativ performanța angajaților și care este prezent în toată lumea, inclusiv în Europa și cu precădere în România.

Studiul de față evidențiază importanța operaționalizării atunci când investigăm relația dintre constructe complexe precum insecuritatea la locul de muncă și performanța angajaților. El evidențiază faptul că insecuritatea calitativă a locului de muncă influențează într-un mod diferit performanța angajaților în comparație cu insecuritatea cantitativă a locului de muncă.

Insecuritatea cantitativă este definită ca fiind “amenințarea de a-ți pierde locul de muncă percepută de către un angajat și îngrijorarea pe care această amenințare o generează”.

Insecuritatea calitativă este definită ca fiind compusă din “amenințări percepute referitoare la pierderea calității relației de angajare, precum deteriorarea condițiilor de lucru, lipsa oportunităților de carieră, și dezvoltarea insuficientă a nivelului salarial”.

La studiu au participat 225 de angajați din 3 companii private din România cu o varietate de locuri de muncă. Chestionarul a fost administrat online. El a fost distribuit către participanți prin intermediul departamentelor de HR ale companiilor împreună cu o notă informativă scrisă de către autorii studiului. Jumătate dintre participanți au fost de gen feminin, 98% dintre aceștia aveau un loc de muncă full-time și 77% aveau un contract permanent. Majoritatea angajaților chestionați aveau studii superioare (83%).

Insecuritatea calitativă a locului de muncă s-a dovedit a fi relaționată negativ cu adaptabilitatea la sarcini individuale (individual task adaptivity), adaptabilitatea ca membru al organizației (organization member adaptivity), competența de a fi membru de echipă (team member proficiency) și competența de a fi membru într-o organizație (organization member proficiency), iar insecuritatea cantitativă a locului de muncă s-a dovedit a fi relaționată negativ cu competența rezolvării sarcinilor individuale (individual task proficiency) și cu competența de a fi membru de echipă (team member proficiency). În plus, datele autorilor au indicat absența unei relații între insecuritatea locului de muncă și cele trei fațete ale performanței ce fac referire la proactivitate.

Îmbunătățirea performanței angajaților ar trebui să fie un scop atât pentru manageri, cât și pentru departamentul de HR al oricărei organizații. Pe baza rezultatelor acestui studiu, unul dintre modurile în care se poate obține o îmbunătățire a performanței angajaților este reducerea nivelurilor de insecuritate cantitativă și calitativă a locului de muncă, prin concentrarea asupra antecedentelor insecurității locului de muncă, ce pot fi clasificate în 3 niveluri: nivelul macro, nivelul caracteristicilor individuale ce țin de context și nivelul trăsăturilor de personalitate.